Pariuri Sportive, Biletul Zilei Pariuri, Pariuri Sportive Online.

Joacă acum poker la PartyPoker

 

şi primeşti Bonus de 100% până la 500 $ !

 

Apasă AICI sau pe bannerul de mai jos ca să ajungi pe site-ul PartyPoker !

poker online la partypoker

pe site-ul PartyPoker trebuie să apeşi pe butonul "Jucaţi acum" sau poţi să descarci programul AICI

România si pariurile sportive online


       Recesiunea a redus numărul clienților avuți ai cazinourilor, însă l-a crescut pe al celor care au trecut pragul agențiilor loto și de pariuri sportive. Tot lipsa banilor a dus la reapariția jocurilor bingo televizate. Piața norocului a urcat la trei miliarde de euro.

 

Cu o oră înainte de începerea meciului, la ghișeele din jurul Stadionului Olimpic din Roma lumea nu se înghesuie doar pentru a cumpăra bilete pentru meci, ci și pentru a paria. La cele trei puncte de lucru deschise de casa de pariuri sportive online Intralot în jurul stadionului, cumulând 20 de casiere, se vinde un bilet la fiecare două minute. Cifra de afaceri generată de această activitate se ridică la un milion de euro anual. Nu este un business foarte profitabil, pentru că 85% din bani se întorc la jucători sub formă de câștiguri, peste media pieței, explică Lorenzo Pellicelli, directorul de marketing al companiei. Dar este un bun mijloc de promovare, pentru că meciurile atrag microbiști nu doar din Roma, ci din toată regiunea Lazio, crescând astfel notorietatea brandului, iar cei care se întorc acasă pariază în unitățile deschise în orașele lor. Astfel se mărește și cota de piață a Intralot, care încearcă să prindă o bucată cât mai mare din piața pariurilor sportive online din Italia, evaluată la peste patru miliarde de euro, circa 92% din ele fiind pentru fotbal. Iar la acest capitol, situația este aceeași și în România, acest sport atrăgând peste 90% din totalul pariurilor sportive online.

 

 

 

Chiar dacă stadioanele românești nu beneficiază de o infrastructură similară, companiile din domeniu au continuat și anul acesta investițiile în dezvoltarea rețelelor, astfel că numărul jucătorilor a crescut. Iar la atragerea de noi jucători a avut o contribuție proprie și criza economică, chiar la nivelul întregii piețe, nu doar a pariurilor sportive. „Clienții pe care îi aveam deja au jucat sume mai mici, dar am atras și clienți noi, astfel că, în ansamblu, veniturile nu au suferit modificări majore“, spune Efthimios Papageorgiou, directorul operațiunilor internaționale ale Intralot, compania care, în țara noastră, prin intermediul Lotrom, furnizează echipamentele Loteriei Naționale, cea care domină piața jocurilor de noroc.

 

Loto reprezintă peste jumătate din piață, fiind încă jocul preferat al românilor. „Popularitatea lui este însă în scădere“, spune Papageorgiou. „Loteria are nevoie de produse noi, inovative, iar interesul statului ar trebui să fie creșterea veniturilor acestei companii pentru a colecta taxe mai mari“, completează el. Ce-i drept, produse noi pentru Loterie înseamnă echipamente suplimentare și, implicit, afaceri mai mari pentru Intralot. Din 1992, an în care compania grecească și-a început activitatea în România, Intralot a investit peste 150 de milioane de euro, bani pe care, conform lui Papageorgiou, încă nu i-a recuperat. Anul trecut, Lotrom a avut o cifră de afaceri de 32,2 milioane de euro și un profit de circa jumătate de milion de euro. La nivelul grupului, România aduce 10% din veniturile totale. Pariurile sportive online câștigă teren O problemă pe care țara noastră trebuie să o rezolve este cea a pieței negre, estimată de Papageorgiou la 50%. „Statul trebuie să instituie un mecanism de control. Trebuie să aplice în piață anumite reguli pentru a micșora amploarea pieței negre. Poate învăța din experiența altor țări. În Italia, de exemplu, piața neagră este de circa o treime din piața totală“, indică managerul. Ce-i drept, în Pen­insulă, jocurile de noroc sunt foarte strict reglementate.

 

 

 

De exemplu, din 2007, casele de pariuri sportive online funcționează sub licențe separate, în timp ce în România aceste site-uri funcționează doar în baza liberei circulații a serviciilor în Uniunea Europeană. „Există un proiect care vizează acordarea de licențe pentru această activitate și este posibil ca de anul viitor să se aplice“, spune Daniel Smeadă, specialist al pieței. Cel mai mare jucător online este Gamebookers, iar un semn că segmentul este în plină dezvoltare este faptul că mari jucători internaționali au început să testeze piața locală cu branduri dedicate. De exemplu, Tobet, parte a grupului Nordic Gaming, avea în luna aprilie 50.000 de utilizatori români. În cazul Unibet, numărul jucătorilor activi din România s-a dublat anul acesta față de 2009, cea mai mare creștere fiind înregistrată de pariurile sportive online, jocurile de cazinou și jocurile de îndemânare. „Numărul pariurilor sportive live a crescut, în 2010, cu peste 100% comparativ cu 2009, și, de asemenea, numărul clienților ce au folosit pariurile pe telefonul mobil a înregistrat o creștere de peste 300%“, spune Manuel Stan, director de marketing în cadrul Unibet. În ceea ce privește casele de pariuri off­line, anul acesta a fost marcat de schimbări și intrări noi în piață.

 

De exemplu, Bet Café Arena, casă de pariuri deținută de miliardarul Dinu Patriciu, a ajuns la aproape 100 de unități. Cel mai mare jucător din piață este Stanleybet, cu o rețea de 300 de unități. Anul trecut, a înregistrat o creștere de 45% a cifrei de afaceri, conform informațiilor de la Ministerul Finanțelor. „Stanleybet și-a continuat dezvoltarea într-un mod stabil. Mai vioi mi s-a părut Publicbet, care a avut o creștere spectaculoasă“, spune Daniel Smeadă. Sociologul Alfred Bulai explică astfel creș­terea apetenței pentru jocurile de noroc: „Criza crește mirajul unui câștig rapid, în condițiile în care aproape că nu există alte oportunități de a obține sume mari repede și în mod legal“. El spune că, în astfel de perioade, cazinourile, care se adresează persoanelor cu venituri peste medie, au de suferit, în timp ce jocurile care nu presupun investiții mari și nici o expertiză deosebită - loto, bingo, slot machines - atrag mai mulți oameni decât de obicei. Nu este, așadar, de mirare că exact în această perioadă au reapărut, după mulți ani de pauză, jocurile bingo televizate (Super BingoMetropolis, din septembrie 2009 la Antena 1, ori City Bingo, din această toamnă, la OTV).

 

 

 

Apoi, peisajul descris de Bulai are un corespondent foarte fidel în cifrele de afaceri pe anul trecut ale cazinourilor. În unele situații, acestea au scăzut și cu 23% (de la 57 la 44 de milioane de lei, ca în cazul Grand Casinos). Nu la fel stau lucrurile cu jocurile electronice. La mijlocul lui 2009, erau în vigoare aproape 58.000 de licențe pentru „mașini electronice cu câștiguri“ (slot machines). Un an și jumătate mai târziu, numărul lor a ajuns la 43.655. Reducerea drastică ar putea fi trecută în contul crizei, dar nu ar fi tocmai corect. În realitate, este vorba despre efectele creșterii (cu mai mult de 100%) a taxelor de licențiere și autorizare pentru jocurile de noroc (de la cazinouri la pariuri sportive și de la bingo la sloturi), care a avut loc în iulie 2009.

 

Cum pentru fiecare automat electronic cu câștiguri se plătesc acum circa 2.000 de euro pe an, unitățile mai puțin profitabile au fost nevoite să închidă porțile. Favoriții crizei Asta nu înseamnă însă că domeniul, în ansamblu, a avut prea mult de pierdut. Ba chiar dimpotrivă. Astfel, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, cea mai mare parte a jucătorilor importanți de pe piață au înregistrat creșteri spectaculoase anul trecut. Astfel, West Gate din București (care operează azi 733 de slot machines), Videomatic Arad (460 de aparate) sau Europlay Suceava (491 de aparate) și-au dublat, anul trecut, cifra de afaceri comparativ cu 2008. Revital Cluj (362 de automate în funcțiune), Jolly Games București (401 automate), Intergames Constanța (406), Playsys Mureș (690), Baum Sibiu (584) ori King Club Vaslui (415 automate) au raportat, la rândul lor, rezultate financiare cu 30%-50% mai bune anul trecut. Și liderul absolut al pieței, Max Bet (cu 2.314 sloturi active în acest moment), a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de la circa 60 la aproape 77 de milioane de lei în 2009.

 

 

 

Una dintre cele mai spectaculoase evoluții le-a avut Great Game (care administrează 374 de jocuri electronice cu câștiguri) – de la 12 milioane de lei în 2008 la peste 60 de milioane în 2009. Piața sloturilor este neuniform distribuită la nivel național (Bucureștiul adună 7.251 de aparate, cam o șesime din total, Cluj, Constanța și Iași au circa 2.000 de automate fiecare, iar într-un județ cu puțin peste 200.000 de locuitori, Ilfov, funcționează circa 1.000 de slot machines, la fel de mult ca în Prahova, un județ de aproape patru ori mai populat). Și numărul de aparate în fiecare locație variază mult, de la aproape două în cazul rețelelor Playsys sau West Gate la aproape 40 pe unitate în cazul lanțului deținut de Intergame Select.

 

Evoluția sectorului în 2011 stă sub semnul întrebării, în condițiile în care Guvernul intenționează să introducă obligativitatea taxelor de intrare la sălile de jocuri, ceea ce ar putea să-i descurajeze pe unii jucători. Pe de altă parte, sunt specialiști care spun că dependența de jocurile de noroc este cel puțin la fel de puternică precum cea de tutun ori alcool. Criza crește mirajul unui câștig rapid, în condițiile în care aproape că nu există alte oportunități de a obține sume mari repede și în mod legal. Alfred Bulai, sociolog Circa 70% din sumele ju­cate în România se întorc la pariori, sub formă de câști­guri. Recordul, de 80%, a fost în 2008, din cauza meciurilor predictibile. Daniel Smeadă, specialist în piața pariurilor 11 mil. euro este valoarea celui mai mare premiu în România la jocuri de noroc de la debutul crizei economice. S-a întâmplat în 2009, la Loto 6 din 49